weblogu’ lu’ maK

Care nu are absolut nici un subiect concret. Pur şi simplu voiam să nu mă opresc la numărul 66. Nu am nimic cu număru’ respectiv da vreau eu să nu stea prea mult pe aici. Sau, dacă te coafează mai bine, nu scrisesem eu de ceva vreme şi am zis să mai bag ceva.
Tot timpul m-au fascinat unele expresii pe care le folosim noi, oamenii. Ca de exemplu cea pe care am folosit-o şi eu mai sus: “Pur şi simplu”. Alipirea acestor 2 cuvinte e mai mult decît interesantă în opinia mea. Am cautat in dex-ul online definiţiile celor două:

PUR, -Ă, puri, pure, adj. 1. Care nu conţine elemente străine; curat, neamestecat. 2. Nealterat, neviciat, nestricat. ♦ Fără pete; imaculat; limpede. ♦ Fig. Nepătat din punct de vedere moral; curat, neprihănit. 3. Veritabil, autentic, adevărat. E adevărul pur. ◊ Loc. adv. Pur şi simplu = nimic altceva decât…; numai şi numai; nici mai mult, nici mai puţin decât… 4. (Despre voce, sunete etc.) Limpede, clar, cristalin. – Din lat. purus, fr. pur.

SÍMPLU, -Ă, simpli, -e, adj. 1. Care este format dintr-un singur element sau din câteva elemente omogene; care nu se poate împărţi în elemente de natură diferită; care nu este amestecat. ◊ Floare simplă = floare a cărei corolă este compusă dintr-un singur rând de petale şi un rând de stamine. Frunză simplă = frunză alcătuită dintr-un singur limb. (Gram.) Timp simplu = timp verbal care se conjugă fără ajutorul verbelor auxiliare. (Gram.) Perfect simplu = timp verbal simplu al modului indicativ, care exprimă o acţiune trecută, terminată de curând. 2. Care este lipsit de artificialitate, care nu este prefăcut; p. ext. care nu este complicat sau încărcat, care nu prezintă dificultăţi, care este uşor de făcut, de înţeles, de rezolvat. 3. Care este într-un singur plan; care se întâmplă o singură dată. Contabilitate în partidă simplă. ♦ (Sport; despre o partidă) Care are loc între doi adversari; în care confruntarea are loc între adversari individuali. 4. Lipsit de podoabe, modest. ♦ Care este inferior ca preţ sau calitate; p. ext. fără valoare. 5. (Despre oameni şi manifestările lor) Lipsit de rafinament, de afectare sau de prefăcătorie; sincer, cinstit. ♦ Lipsit de cultură; p. ext. (peior.) necioplit, bădăran. 6. (Precedând numele, înlocuieşte un adverb) Numai, doar; nimic mai mult; sadea, curat. ◊ Expr. (Fam.) Simplu ca bună ziua = foarte simplu. Simplu muritor = om obişnuit. – Din fr. simple.

Aşa cum observi ambele sunt neologisme luate din franceză / latină.şi lucru foarte interesant ambele definiţii conţin elemente comune, (vezi cuvintele bold-uite) lucru care duce la concluzia că alăturarea celor 2 dă naştere la un pleonasm de toată frumuseţea. Iată deci o greşeală de exprimare ivită din dorinţa de a sublinia o idee.

O altă expresie, de fapt un cuvînt pus la începutul unei propoziţii sau fraze: “Sincer, eu cred că…” sau “Sincer părerea mea …” etc, şmad. Tot timpul cînd aud pe cineva folosind cuvîntul respectiv îmi pun întrebarea pentru mine firească: “Să înţeleg că în rest nu eşti sincer?”

Evident că nu. Mai toţi oamenii nu sunt sinceri. Totul pleacă de la cenzura proprie. Şi nu pentru că toţi am fi nişte mari mincinoşi. Ci pur şi simplu (sună bine nu?) aşa învăţăm de mici că e mai bine să nu te expimi în totalitate şi fără cenzură.
Pe de o parte e bine, pe de alta e nasol. E bine pentru că fără cenzura mentală poţi spune enormităţi de rîde tot satu’ sau mai grav poţi rănii sentimentele cuiva nevinovat; E nasol dacă cenzura respectivă preia controlul şi nu te mai poţi exprima liber.

Tre’ să recunosc că nu prea îmi plac oamenii care folosesc des expresia asta cu sincer.

Nu mai zic nimic de cei care folosesc DECI pînă la epuizare. Sunt deja prea banali, nu îi mai aud.

Observ cu plăcere că s-a infiripat un subiect la însemnarea aceasta. Bun, hai să merg mai depate.
Altă expresie des folosită. Pauză de gîndire….Searching…..

La naiba, tre să mă întrerup.

to be continued…