weblogu’ lu’ maK

Cacat pe bat!
Asta e prima chestie ce-mi trece prin cap! Ba nu! Mai imi trece si altceva prin cap.Viata e un mare rahat.
Scuze ca folosesc un asemenea limbaj chiar de la inceputul unui jurnal pe care nici nu stiu daca il voi pastra intrucat este scris pe calculator.
Trebuie sa spun data.Este 2 octombrie 1995 ora 21:43 aprox.
Ma simt ca ceaiul.N-am chef de nimic.De altfel peste cateva minute trebuie sa ma culc.
A fost o zi destul de buna, dar mai exagerez si eu cateodata cand ma gandesc la niste chestii aiuritice.
Trebuie sa fac rost de programele de tip arj de la R. Cam asta-i tot pentru astazi.Stima si la mai mare.

Astazi este 3 octombrie etc.
A fost o zi destul de interesanta. In orice caz orarul ‘fa proprio schiffo!’. Trebuie sa ma trezesc in fiecare zi la ora sase, in afara de ziua de luni cand ma scol la cinci jumate pentru a ma barberi.
Ora medie la care scap de la scoli este doua. Iti dai seama. Nici nu vii bine acasa, halesti si apoi trebe sa-ti faci temele, prinzi o scurta pauza-publicitara (asa de scurta)- si trebuie sa te apuci de imvatat. Sari repede de la birou si te bagi la culcus; adormi cu greu, incepi un vis frumos, esti pe la mijloc si ceasul iti rupe brutal sirul visului care incepuse sa-ti placa. Si ia-o de la capat! Trezeste-te, spala-te, inbraca-te, lopateaza-ti micul dejun si sterge-o la scoala.

Cam aiurea, nu? Dar cu putina imaginatie poti sa-ti imblanzesti programul. Pe data viitoare!

4 octombrie 1995 ora opt fara doisprezece.
O noua zi a trecut dar nu prea sunt multumit de mine. N crede ca se joaca cu mine, dar se insala amarnic daca crede ca ma poate face gelos.Sper sa am ocazia sa-i platesc cu aceeasi moneda. Trebuie neaparat sa-mi gasesc timp pentru a trece pe la taica-miu pe acasa sa vad daca a venit, dar cred ca nu se poate sa nu fi venit altfel ar insemna ca altcineva a construit gardul acela tampit. Si de asemenea sa-mi fac timp sa alcatuiesc un progarm saptamanal mai exact pentru toate zilele. Cam atat. Ne mai vedem noi.

5 Octombrie 1995 ora saptesprezece douzeci si trei.
Ce chestie! Am inceput sa scriu acest jurnal in fiecare zi. Interesant nu?
Trebuie s-o las mai moale altfel incep sa ma prind de chestia asta. Hai sa ne intoarcem la functia de jurnal, adica sa povestim.

Scoala e un mare rahat in general iar in particular LICEUL … este cel mai mare rahat de liceu ce exista in acest oras din punctul de vedere al dotarii cu calculatoare.
Fa-ti putin o idee: la laborator sunt cinci-cinci!!! calculatoare la 16 elevi! Si asta nu era prea mare lucru ca doar asa a fost de 2 ani, dar astazi s-a intrecut masura.
Da-o-n pizda masii de treaba! Dupa ce ca avem un laborator asa cum avem, mai trebuie sa vina toti ciumetii din cealalta grupa sa se infiga la calculatoare si noi sa ramanem pe din afara! Noroc ca pana la urma am reusit sa prindem unul la patru(4 tipi).
Si stai ca nici nu ti-am spus ce fel de computere avem; asculta aici: doua XT-uri besite(cum ar fi spus R daca ar fi fost aici) fara HD-u-ai auzit bine, fara hard-disc-apoi 2 cutii maro prevazute cu monitor, macar astea cu disc fix, si, piesa de rezistenta a laboratorului este un maret, sublim, cacat de 286 AT…
Hai sa nu mai vorbim de asta. N isi continua ceea ce a inceput dar eu ma fac ca ploua chiar daca afara ninge. Stima!

6 Noiembrie 1995 ora 7:3.
Adevarul e ca am cam lungit-o. N-am mai scris de o luna nimic.
Scoala am inceput-o cam prost dar asta-i si vina mea, mai precis a starii in care m-am aflat: cred ca din cauza faptului ca n-a mers chestia cu N.
Dar inca nu e chiar moarta treaba, suntem inca prieteni, chiar daca nu de jartiera.
Vorba mea: tine-o tot drept inainte si nu te lasa pana nu ajungi la rascruce. Si cu asta basta! Pana la episodul urmator. Trecem la alt subiect. Cu calculatorul nu am probleme. Cu cat il folosec mai mult la chestii seriose cu atat mai bine ma descurc pe el. Caci binenteles ca ma ocup si cu chestii neseriose pe el, cum ar fi jocurile de exemplu dar hei, ce dracu’ trebuie ai si placeri de la viata, numai ca trebuie sa le gasesti.
Ilascu!(Ce salut tampit!Trebuie sa renunt la el altfel ajung cu ticuri verbale!) Salut prieten!

Au trecut 12 ani de cind am inceput sa scriu un jurnal. Nu stiu daca era atunci la moda sau nu. Nici nu m-a interesat atunci si nici acum nu tin cont daca ceva e la moda sau nu. Din punctul asta de vedere am fost , sunt si voi ramine un impulsiv. In orice caz, m-am decis sa “il public” cu putina cenzura evident. E drept, unele chestii sunt puerile, de virsta! , altele banale dar sunt si pasaje interesante cred eu. Oricum au trecut ani buni deci faptele s-au prescris .