weblogu’ lu’ maK

Deaa… ca-n reclama aia stupida asa ginedam si io, ca vorba aia, citeva zile nu mai aud nimic de la scarbici. is liber sa fac orice, in limitele posibilitatilor evident. Oricum, faptul de a fi “liber” de obligatiile de “salariat” imi ofera o senzatie mai mult decit delicioasa, aproape senzuala as putea zice.
Pauza de fumat, mai adun niste inspiratie si revin da? Nu pleca niciunde, revin la rindul urmator.
La dracu! E frig, umed, intuneric si cetos pe afar’. Nici o lumina de aici. Nici urma de vo inspiratie pe aici. E nasol cind vrei sa scrii si nu iti vine asa ca pe apa cum esti obisnuit. O fi de vina faptu ca e ora tirzie in noapte? Raceala? Oboseala? Naiba stie. De la ce dracu pornisem? A da, de la faptu’ ca is oficial in concediu de sfirsit de an. Vin sarbatorile, bla bla….
De fapt nu-mi place de fel perioada asta din an, oamenii is si mai nebuni, turbati, alearga in stinga si in dreapta la fel de organizati ca si turmele de oi fugarite de lup…Azi am injurat de 3 ori mai mult in trafic decit o fac in mod normal.
Eu unu dac’ n-as avea nevoie de una alta nici n-as iesi din casa decit dupa ora 8 cind deja apele se linistesc.
Iar am luat-o pe aratura. Eh, ata ete, scriu ce vrea buricu’ falangei mele. In momentu asta imi trec prea multe prin mansarda ca sa pot scoate ceva mai citibil. Si asa voi astia care mai treceti pe aici sunteti obisnuiti cu aberatiile mele periodice. Stiu ca altii ar sterge intr-o suflare chestia asta dar eu is ala care daca si-a dat drumu la instalatie nu mai se poate opri.
E clar, acu au mai murit neste neuroni. Ii simt cum atirna intr-o parte a capului.
Ceva tot e bine, astept cu nerabdare ziua de luni. Nu ca e craciunul ci ca e luni si voi fi linistit, linistit ca nu e inceputul unei alte saptamini de “job”.