21st March 2007

Azi nu scriu nimic. Pe bune. Serios. Nu citi. Te rog.

Azi n-am chef de nimic. Recunosc.

Mea cupla.(nu e typo)

Imi pregatesc lama pentru sepukku.

Nah, a picat si s-a farimat peste gindurile mele, lama.

Acesta e un post inutil.

Nu mai citi.

Mah n-auzi?

Inceteaza.

Bun, citeste, nu te pot opri.

Chiar e interesant ce scriu aici?

N-ai altceva de facut?

Esti o persoana incapatinata, ti s-a mai zis?

Da? Bine, atunci da-i mai departe.

Mai departe, n-auzi?

Esti inca aici?

Deci ai si rabdare peste incapatinare.

Hai sa-ti zic un banc, vrei?

Nici eu. N-am nici de asta chef.

Ti-am zis deja ca n-am chef de nimic?

Da, asa e, ti-am zis.

Da, vad ca nu te pot pacali.

Nu-ti scapa nimic, asa-i?

Repede, care-i capitala Cucaramba?

Da, nici mie nu-mi place cum a iesit.

Deci nu vrei sa termini cu cititul?

Deeee ceeeee maaaaai?
(smulgeri de par inexistent din debla)

Nu intelegi ca azi nu am nimic de zis?

E una din zilele alea fara mesaje, fara idei concrete, pline de plictis si sictir.

Ti s-a intimplat si tie?

Si cum ai scapat?

Aha, n-ai scapat.

Sa inteleg ca si tu ai starea asta nasoala acu’?

Pai si la ce naiba stai atirnat pe aici?

Ah, n-ai altceva mai bun de facut, inteleg.

Io am, da n-am chef acu’.

Hai ca tre’ sa ma-ntelegi ca ziceai ca ai aceeasi stare.

Nu? Adica m-ai aburit, ha?

Crezi tu, mah. Io stiam din capu’ locului ca te prefaci si de aia am si scris postu’ asta.

Sa-ti arat cum e de fapt sa n-ai chef de nimic.

Recunosti, ai?

Da, stiu, e nasol. Si ce vrei sa fac?

Sa nu mai scriu aici, acum?

Pai si tu ce mai citesti? N-ai zis ca n-ai alta treaba? Puah. Ce repetitie!

Sterge rindu’ asta.

Ah, da, am uitat, n-ai cum.

Bine. Il sterg eu mai incolo. Sau nu, ca n-am chef.

Chefu’ asta, ce curva e! Bine, e gen neutru, si?

Ok, chefu’ asta e un curv. E mai bine asa? Nu, ce mai conteaza?

Are pretentii de fata mare.

Cine? Ma-ta. Chefu’, mah ce naiba nu esti pe faza?

Ce faci?

Dormi pe tine?

Nu?

Pai atentie la mine atunci! Ce naiba, ai rezistat atita, nu erai tu ala cu incapatinarea?

Da’ cine?

Mah, io te-am atentionat, ti-am zis sa nu citesti, te-am rugat. Nu mai tii minte?

Pai citeste de la capat.

Azi n-am chef de nimic.

posted in Fara nume, Funea cica | 1 Comment

19th March 2007

Interviu. La taifas cu maK

Rep: maK, am observat la tine pe blog in ultima vreme ca tot zici despre cautari. De unde pina unde ai scris despre acele cautari si de ce revii asupra subiectului?

maK: Totul a inceput intr-o zi in care ma plictiseam mai mult decit de obicei, de aici si titlul. Asadar ma plictiseam groaznic si am fatat un post unde am aruncat niste cuvinte ambalate intr-o parere despre viata politica contemporana si nu numai. Asa cum am zis si la vremea respectiva, era un test, voiam sa vad ce cauta lumea pe net de ajunge la mine.

Rep: Si ce rezultate ai obtinut?

maK: A fost sub asteptarile mele. Dovada ati vazut-o in Plictiseala II. Obsedati sexuali, retarzi, intrebari naive, tot felu de cretini.

Rep: Lor te adresai in deja celebrul “FucK Off“?

maK: Ma adresez in general acelei specii de babuini ce am denumit-o CRONOFAGI. In special prin “Fuck Off Reloaded“.

Rep: Adica?

maK: Cronofagii sint indivizii ce maninca timpul. Cronos(chronos) = timp, Fagos(phagein) mincatori. In cuvintele altcuiva, “degeabisti”.

Rep: Am inteles. Ce reactii au fost dupa Plictiseala II?

maK: Intradevar, au fost mai multe decit la prima parte. Acesta e si unul din motivele ce m-au determinat sa incep lucrul la a treia parte. Cei 2 cititori s-au amuzat, au ris cu mine, mi-au aratat rezultatele lor.

Rep: Unul din motive. Ne poti dezvalui si altele?

maK: Pai, cred ca este mai mult decit evident, plictiseala.

Rep: A fost lansat trailerul. Poti sa ne dezvalui mai multe despre Plictiseala III? In primul rind, este ultima parte?

maK: Ce pot sa zic. Cu siguranta sirul cautarilor nu se va opri aici. Daca voi mai scrie despre ele? N-as putea sa va zic in momentul acesta. Cit despre continut, nu vreau sa va stric surpriza. Va fi in orice caz mai deosebit decit cele anterioare.

Rep: Revenind la “Fuck Off“, De fapt ce mesaj transmiti acolo?

maK: In general e un mesaj destul de sumbru, o priviire cam pesimista aruncata in viitor, o reflectie asupra omenirii si directiei pe care se afla. In particular, o apreciere a unei persoane speciale, care prin ceea ce face, incearca, ca si mine de altfel, sa lumineze cit de cit poteca pe care alergam nebuneste fara sa stim ca e o fundatura.

Rep: Te referi si la bloguri aici. Care e parerea ta despre subiect?

maK: Blogurile. E discutabil. Nu poti sa definesti un blog decit asa, in linii mari. Sa luam definitia de la care am inceput eu. Blogul este un WEBLOG, adica un jurnal pe net. Dar pornind de aici, ramificatiile sunt nenumarate. Ati vazut evolutia mea, daca o pot numi asa, in postul “Cum si-a facut X blog“.

Rep: Ai preluat idea de la Gogu Kaizer.

maK: Asa e. Am si recunoscut de altfel. Mi se intimpla sa citesc pe cineva si de aici sa dezvolt subiectul sau chiar sa vorbesc despre altceva.

Rep: Ziceai de bloguri.

maK: Da, parerea mea despre ele. Nu cred ca ar trebui sa existe reguli. Fiecare face ce si cit il duce capul. Mi se pare o timpenie sa te lasi ingradit de niste reguli sau mai rau, sa te cenzurezi pentru a fi pe placul cititorilor.

Rep: Sa inteleg de aici ca nu te intereseaza parerea lor? A cititorilor?

maK: Hmmm. Nu, asta ar fi o exagerare. Binenteles ca ma intereseaza daca si ce are cineva de zis despre ce scriu eu. Dar asta nu inseamna ca imi voi modela blogul functie de ce vor unii sa citeasca. De altfel nici nu e cazul aici, eu nu sint citit, doar accesat din cind in cind :).

Rep: Detectez aici o umbra de frustrare?

maK: Hahahaha. Nu. Mai degraba speranta ca in viitor ceea ce am de zis va fi mai mult decit un ecou. Mi-ar placea sa gasesc macar o mina de oameni cu aceleasi preocupari.

Rep: De fapt, care e scopul blogului tau?

maK: E mult zis scop. A fost un impuls, o continuare a unui jurnal, o mina intinsa celor care o doresc, o provocare adusa inteligentei, un cap in gura prostiei. Un sut in coaiele ignorantei. Un mod de exprimare a parerilor mele despre diverse subiecte.

Rep: Ce poate citii lumea la tine?

maK: In general tot ce ma intereseaza la momentul respectiv.

Rep: Si in particular?

maK: In particular pot vizualiza secvente din filmul al carui actor, figurant, scenarist si regizor sint. Filmul vietii mele. Subiectele sunt multiple.

Rep: Mentionezi la un moment dat blogosfera in scenariul aparitiei tale. O parere?

maK: Asa e. Blogosfera? Sau blegosfera cum i se ma zice, pai am zis, e un mit. Nu putem inca vorbi de omogenizare, ci doar de citeva bisericute. Mai mari sau mai mici, grupate in jurul unui sau mai multor bloguri de “succes”. Cit timp exista invidia de trafic, injuraturile gratuite si fara baza(tot pentru trafic), condescendenta(cea cu miros de infatuare) unora fata de cei mai mici, forma fara fond, vorba de doru’ lelii, nu putem vorbi de blogosfera ci doar de blegosfera. De fapt este reflectia vietii reale din Romania. Schimbarea uneia va duce la adaptarea celeilalte.

Rep: Daca tot sintem la opinii, ce zici despre RoBlogfest?

maK: Am opinat in citeva locuri despre el. Este o initiativa, cam atit. O intilnire a citorva bisericute. Se poate face mult mai bine asta e clar.

Rep: Ai participat ca si nominalizat?

maK: Da, m-am inscris la Cel mai bun design de blog, Cel mai bun blog personal si Cel mai bun blog care vine din urma parca. Eram curios de amploare. Au fost 32 de accesari, toate de la “design” si asta spune totul.

Rep: Mai concret?

maK: A mers fiecare cu cititorii lui, ei nu cautau decit sa-si voteze preferatii nu sa vada ce mai e pe acolo. Si nu-i condamn. Doar ca asta nu a fost “o coagulare a comunitatii de blogeri” ci o intrecere intre blogurile de trafic. Sunt prea multe bloguri ce au ceva de zis dar se sting in anonimat. Cred ca era mai cinstit sa puna o limita de unici pe zi, in felu acesta se stia din start care e treaba de fapt.

Rep: Despre castigatori ai ceva de zis?

maK: Cred doar ca ar trebui sa fie constienti ca blogul lor reprezinta un curent de opinie. Nu zic ca ar trbui sa se cenzureze, doar sa fie atenti la ce afirmatii fac.

Rep: Iti multumesc pentru raspunsuri. Ne spui ceva de incheiere?

maK: Doar atit: Poti ceea ce vrei daca vrei doar ceea ce poti.

posted in Fara nume, Din mansarda, Funea cica, Pentru cultura ta | 0 Comments

16th March 2007

Incredibil, am gasit trailer-ul. Apare in curind

Nu ratati premiera!!! In curind pe marile si micile ecrane!!!

(Functie de monitorul din dotare)

 


posted in Funea cica | 0 Comments

16th March 2007

To blog or not to blog that is the question

Eeee, ce bine le zicea nenea Will. Adaptare:

To blog or not to blog that is the question:
Whether ’tis nobler in the mind to suffer
The slings and arrows of outrageous fuckheads,
Or to take arms against a sea of idiots,
And by opposing end them? To listen: keep quiet;
No more; and by silence to say we end
The heart-ache and the thousand natural shocks
That flesh is heir to, ’tis a consummation
Devoutly to be wish’d. To listen: keep quiet;
Keep quiet: perchance to indure: ay, there’s the rub;
For that is the sleep of reason, the death of freedom
what dreams may come
When we have shuffled off this mortal coil,
Must give us pause: there’s the respect
That makes calamity of so long life;
For who would bear the whips and scorns of time,
The oppressor’s wrong, the proud man’s contumely,
The pangs of despised love, the law’s delay,
The insolence of office and the spurns
That patient merit of the unworthy takes,
When he himself might his quietus make
With a bare bodkin? who would fardels bear,
To grunt and sweat under a weary life,
But that the dread of something after death,
The undiscover’d country from whose bourn
No traveller returns, puzzles the will
And makes us rather bear those ills we have
Than fly to others that we know not of?
Thus conscience does make cowards of us all;
And thus the native hue of resolution
Is sicklied o’er with the pale cast of thought,
And enterprises of great pith and moment
With this regard their currents turn awry,
And lose the name of action. - Soft you now!
The world is mine to grow and shape
Be all my sins remember’d.

posted in Din mansarda | 0 Comments