Fac parte din aceea generatie care a prins constient schimbarea a doua regimuri. De la cel “comunist” la cel “democrat”.
Am fost soim al patriei, apoi pionier, chiar, nu te-ai gindit nicioadata la denumirea asta? Pionier. Viitorul pion al maretului conducator. Eh, macar atunci lucrurile erau mai pe fata decit sunt acum. Dar nu despre asta voiam sa scriu.
In dimineata aceasta imi amintisem de acele jocuri ale copilariei cind nu existau computerele, jocurile electronice, chat-ul, mircul, messenger-ul, RPG, FPS sau alte chestii cu care isi omoara neuronii copii de azi.
Scunsa’, asa o numeam noi, de-a va-ti ascunselea. Cred ca e unul din putinele jocuri ce a supravietuit de atunci. Mai sunt inca cunoscute expresiile:
- Cine nu-i gata il iau cu lopata
- Urma, urma scapa turma
- Ceapa, ceapa stai in groapa si ceapa, ceapa iesi din groapa.
- Plimba ursul ca rugineste lantul.
Prinsa’ prinsa pe sus, prinsa pe animale.
Tara, tara vrem ostasi.
Ratele si vinatorii.
Tarile.
Telefonul fara fir.
De’a impuscatu’, folosind tuburile de plastic si cornetele de hirtie. Erau mai greu de gasit pe atunci, la fel si banda adeziva. Cornetele cele mai grozave ieseau din foile de caiet dictando. Cei mai priceputi si mai norocosi dintre noi aveau “arme” cu 4, 6 tevi, minere si catare. Bineteles ca erau cei mai cautati coechipieri.
Am avut norocul si ghinionul sa cresc intr-un bloc vechi ce avea curte interiora. De ce noroc si ghinion? A se citi mai jos.
Cladirea era in forma de patrat cu balcoane de acces la apartamente pe exterior, basca inca o curte in spate unde aveam printre altele un cires(grozave), un visin(si astea erau bune da’ era mai greu de catarat, trunchiul avea cam 2 metri jumate inaltime), un tei imens(bara dreapta a portii de la 21).
Beciurile se intindeau pe intreaga suprafata a blocului si erau foarte populate de horzi de sobolani pe care îi vinam “sportiv cu bucati de caramida si pietre, sau unii mai sadici, puneau custi capcana pentru a avea deliciul inecarii sau arderii sarmanelor lighioane.
Pe atunci se batea foarte mult mingea pe afara. Se lasa cu proteste furioase si rugaminti fierbinti cind venea mama sau tata sa ma ia “de afara”. “La masa”, o mina de cartofi prajiti si doua felii de salam la gratar, fasole, mazare, spanac sau felii de pine cu unt presarate cu boia. De multe ori am alegrat inapoi cu felia de pine in mina. “Ma duc ca ma asteapta baietii”.
Eram mai multi copii, dar de virste diferite. Cei mari ne mai puneau pe noi, baietii mai mici, sa ne batem intre noi pentru a se bucura de spectacol. Asta cind nu ne ciodaneam noi de noi pentru tot felu de timpenii, ca de exemplu rarisumul exemplar de actibild de la TURBO, cel cu masina VECTOR.
In curte am invatat sa merg pe bicileta, Pegas, in curte mi-am julit genunchi de nenumarate ori, alergind cu mingea sau catarindu-ma prin copaci.
Ne deadeam pe placi de furnir cu rulmenti pe post de roti.
Pătrăţica. Pătră. A fost in timpul generalei, principala ocupatie din timpul pauzelor. Tin minte cum ne napusteam toti baietii afara din clasa cind suna, pentru a prinde si ocupa cea mai bine pozitionata placa de beton din curtea scolii. Jucam cite 15-20 de baieti fiecare cu “pătrăţica” lui mingea se plimba dintr-o parte in alta pina cind cineva pierdea un punct din cele 3, raminea cu viata, iar apoi era eliminat. Pina cind ramineau ultimii doi care jucau finala.
Vacantele la sat. Era minunat la sat, pentru un copil crescut la oras intre betoane.
Mi-l amintesc pe bunicu’, odihneasca-se in pace, veteran de razboi, era paznic de noapte la primarie. Avea o gheretuţă de un metru patrat unde statea “la paza”.
Parca il vad si acum, inalt, solid(de acolo mi se trage si mie) cu un zimbet blajin, ne primea pe mine si bunica cind veneam seara cu boceluta de mincare. Alta imagine, bunicul in prispa casei, cu oglinda agatata de unul din stilpi pridvorului, se spumeaza tacticos, si incepe a se barberii cu unul din aparatele acelea vechi de foloseai lame duble.
Cimpul de griu treierat cu balotii de paie lasati sa se usuce, cu care contruiam castele, cu fortificatii elaborate.
Laptele proaspat de vaca, soldateii de la bunica, pîinea de casa, mare si rotunda, mamaliga cu brinza de oaie taiata cu sfoara, basmele la gura sobei.
Sfirsitul clasei a patra, tabara de vara, la scaldat, casutele cu paturi suprapuse, mesele la cantina, carnaval mascat, “discoteca” pe platoul de adunare, dansul cu moneda, ghicesti in ce mina este, primesti moneda si un sarut. Tin minte ca m-am intors in vara aceea cu o gramada de monezi, eu luam sarutul si moneda, plecam in centrul platoului, schitam doi,trei pasi de dans si ma puneam in alta parte a cercului.
A venit 16 decembrie 89′, a inceput sa se traga, dormeam pe jos si stateam mai mult pe hol unde era un perete in plus, tineam paturi la toate geamurile sa nu se vada noaptea lumina. Tin minte ca maica-mea nu putea sa doarma pentru ca in acele 4-5 zile s-a tras aproape nonstop. Apoi a inceput la Bucuresti, am vazut in direct cum a fugit “tiranu’ cu elicopteru”. Craciunul si impuscatul. Ianuarie, la coada ca se dau portocale. Poti cumpara o lada de caciula.
Clasa a cincea, adio uniforma. Traiasca FSN! Vin minerii! Nea Nelu si compania salveaza Romănia! Rahat.
Mustata, buletin, primul barbierit. Adio generala, traiasca liceul. Fotbal, baschet, baschet. Informatica. Teorie,teorie. Primul XT. Primul 486. Plete. Prima tigara, bere, vin, banchet.Permis de conducere. Masina parintilor. Bacaulreat. Gaudeamus.
Primul sarut. Prima fata, devin barbat si ea devine femeie. Admitere la facultate, 5 puncte diferenta. Hahaha. Nu doresc sa pierd un an, ma ajuta tata si intru la particular.
Facultate. Cursuri. Scrie, scrie. “N-ai sa-mi dai sa-mi xeroxez si eu cursul cutare? Ca n-am fost, am aseara un chef marfa rau si nu m-am trezit”
Seminarii, alte cursuri, partiale, sesiune. Prima betie, discoteca, bairam, camin, cantina. Femei. Primul job. Primul salariu. Prima masina, de la tata. Tatal meu si cu mine avem prima ciocnire de opinii. Nu mai ma ajuta cu facultatea. Vind masina, maica-mea se imprumuta. Platesc facultatea si licenta.
Urmatoarele slujbe.
Viata merge inainte, acumulam amintiri, placute si neplacute.
